OFICIUL REGISTRULUI NAȚIONAL AL INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT

Noțiuni

Autoritate Desemnată de Securitate (ADS)

  • instituţie abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat. Sunt autorităţi desemnate de securitate, potrivit legii: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (HG 585/2002, art. 3). Vezi şi: Verificarea de securitate.

Autoritatea Naţională de Securitate (ANS)

  • În baza angajamentelor clare ale României de a proteja şi apăra informaţiile şi materialele clasificate ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale membrilor acesteia, obligaţii asumate prin semnarea Acordului de securitate cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (8 iulie 1994) şi a Codului de conduită (10 septembrie 1994), în anul 2000 a fost înfiinţată, cu caracter tranzitoriu, Autoritatea Naţională de Securitate – ANS (HG nr. 864 din 10.10.2000), instituţie învestită cu atribuţii de reglementare, autorizare şi control în conformitate cu standardele minime privind protecţia informaţiilor clasificate ale NATO. ANS reprezenta organismul naţional de legătură cu Oficiul de Securitate NATO (NOS) şi cu celelalte structuri de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice, asigurând aplicarea şi coordonarea unitară a activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate NATO pe teritoriul României.
    Printre atribuţiile ANS se număra emiterea certificatelor individuale de securitate, documente care atestau accesul la documente clasificate NATO sau permiteau participarea la activităţi pentru care Alianţa le solicita.
    Având în vedere caracterul tranzitoriu al ANS, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/07.11.2002 (aprobată prin Legea nr. 101/24.03.2003) s-a înfiinţat Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS, pentru a asigura implementarea unitară, la nivel naţional, a măsurilor de securitate a informaţiilor naţionale clasificate, precum şi a celor echivalente care fac obiectul tratatelor, înţelegerilor şi acordurilor bilaterale sau multilaterale la care România este parte.
    ORNISS reprezintă organismul naţional de legătură pentru informaţiile clasificate cu NOS, cu structurile de securitate similare din statele membre și partenere ale Alianţei Nord-Atlantice, precum si cu cele ale statelor cu care România a încheiat tratate, înţelegeri sau acorduri care prevăd protecţia informațiilor clasificate.
    Prin legea de înfiinţare, ORNISS a preluat atribuţiile ANS, inclusiv pe cea referitoare la eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate şi pentru participarea la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
    Prin urmare, nu există nici o contradicţie între prevederile HG 353/15.04.2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Atlanticului de Nord în România (act normativ anterior Ordonanţei de urgenţă nr. 153/07.11.2002 privind organizarea şi funcţionarea ORNISS), conform cărora „accesul la informaţiile clasificate NATO se acordă în baza certificatului de securitate eliberat de ANS” (art. 16), şi faptul că, după înfiinţarea ORNISS, eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate şi pentru participarea la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este o atribuţie a acestuia, în calitatea sa de „autoritate la nivel naţional în domeniul securităţii informaţiilor clasificate” (OUG 153/2002, art. 1, alin. 1).
    (De altfel, toate referirile la ANS din textul HG 353/2002 se vor înţelege ca referiri la ORNISS.)

Autorizaţie de acces la informaţii clasificate

  • document eliberat cu avizul instituţiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deţinătoare de astfel de informaţii, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuţiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesităţii de a cunoaşte (HG 585/2002, art. 3). Vezi şi: Certificat de securitate.

Autorizaţie de securitate industrială

  • document eliberat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS – unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să participe la procedura de negociere a unui contract clasificat (HG 585/2002, art. 3).

Autorizaţie specială

  • document eliberat de către ORNISS prin care se atestă verificarea şi acreditarea unei persoane de a desfăşura activităţi de fotografiere, filmare, cartografiere şi lucrări de arte plastice pe teritoriul României, în obiective, zone sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat (HG 585/2002, art. 3).

Aviz de securitate industrială

  • document eliberat de către ADS prin care se atestă că obiectivul industrial contractant a implementat toate măsurile de securitate necesare protecţiei informaţiilor clasificate vehiculate în derularea contractului încheiat (HG 585/2002, art. 3).

Certificat de securitate

  • Legea nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate defineşte certificatele de securitate ca documente care atestă verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate (Legea 182/2002, art. 15). În practica protecţiei informaţiilor clasificate, termenul „certificat de securitate” se foloseşte în două accepţiuni diferite.
    Astfel, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 585/13.06.2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, certificatul de securitate este un document eliberat persoanei cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv funcţionarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea şi acreditarea de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate de un anumit nivel de secretizare (HG 585/2002, art. 3). Acest certificat este eliberat de către conducătorul instituţiei în baza aprobării obţinute de la ORNISS, care, la rândul ei, este dată în funcţie de avizul comunicat de autoritatea desemnată de securitate care a efectuat verificarea de securitate. (HG 585/2002, art. 141, alin. 4 şi 5; OUG 153/2002, art. art. 1, alin. 4, lit. e) Certificatul de securitate eliberat în baza prevederilor HG 585/2002, ca şi autorizaţia de acces la informaţii clasificate, conferă acces la informaţii naţionale clasificate din clasa secrete de stat.
    Accesul la informaţii NATO clasificate şi la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice se acordă tot în baza unui certificat de securitate, care însă este eliberat de către ORNISS în baza concluziilor transmise de către ADS care a efectuat verificarea de securitate. (HG 353/2002, art. OUG 153/2002, art. art. 1, alin. 4, lit. f ) Vezi şi: Autorizaţie de acces la informaţii clasificate.

Certificat de securitate industrială

  • document eliberat de ORNISS unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să deruleze activităţi industriale şi/sau de cercetare ce presupun accesul la informaţii clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Clasele de secretizare

  • sunt secrete de stat şi secrete de serviciu (Legea 182/2002, art. 15).

Clasificarea informaţiilor

  • încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare (HG 585/2002, art. 3).

Componentă a sistemului naţional de registre (CSNR)

  • vezi: Sistemul naţional de registre.

Contract clasificat

  • orice contract încheiat între părţi, în condiţiile legii, în cadrul căruia se cuprind şi se vehiculează informaţii clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Contractant

  • unitate industrială, comercială, de execuţie, de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul unui contract clasificat (HG 585/2002, art. 3).

Contractor

  • parte dintr-un contract clasificat care are calitatea de beneficiar al lucrărilor sau serviciilor executate de contractant (HG 585/2002, art. 3).

Controlul informaţiilor clasificate

  • orice activitate de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Controlul informaţiilor clasificate NATO

  • reprezintă totalitatea activităţilor de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate NATO (HG 353/2002, art. 15).

CSNR

  • Componentă a sistemului naţional de registre.

Declasificare

  • suprimarea menţiunilor de clasificare şi scoaterea informaţiei clasificate de sub incidenţa reglementărilor protective prevăzute de lege (HG 585/2002, art. 3).

Diseminarea informaţiilor clasificate

  • activitatea de difuzare a informaţiilor clasificate către unităţi sau persoane abilitate sa aibă acces la astfel de informaţii.

Document clasificat NATO

  • semnifică acel document care conţine informaţii clasificate NATO (HG 353/2002, art. 12).

Document

  • semnifică toate tipurile de medii de stocare a informaţiilor, cum ar fi: documentele pe suport hârtie (documentele tipărite, copii, traduceri, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene, note, hârtii de indigo, listinguri etc.), mediile de stocare ale calculatoarelor (suporturi optice, benzi magnetice, casete, dischete, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM etc.), microfilme, riboane de printare, dispozitivele de procesare portabile (agende electronice, laptop) la care hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor clasificate NATO (HG 353/2002, art. 11).

Document clasificat

  • orice suport material care conţine informaţii clasificate, în original sau copie, precum:
    a) hârtie – documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene, indigo, listing;
    b) benzi magnetice, casete audio-video, microfilme;
    c) medii de stocare a sistemelor informatice – dischete, compact-discuri, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM, riboane;
    d) dispozitive de procesare portabile – agende electronice, laptop-uri – la care hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor (HG 585/2002, art. 3).

Funcţionar de securitate

  • persoana care îndeplineşte atribuţiile de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi altor persoane juridice de drept public sau privat (HG 585/2002, art. 3).

Gestionarea informaţiilor clasificate

  • orice activitate de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a informaţiilor clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Gestionarea informaţiilor clasificate NATO

  • orice activitate de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a informaţiilor clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Incident de securitate

  • orice acţiune sau inacţiune contrară reglementărilor de securitate a cărei consecinţă a determinat sau este de natură să determine compromiterea informaţiilor clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Indicator de interdicţie

  • text sau simbol care semnalează interzicerea accesului sau derulării unor activităţi în zone, obiective, sectoare sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Informaţie clasificată compromisă

  • informaţie clasificată care şi-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată, total sau parţial, de persoane neautorizate (HG 585/2002, art. 3).

Informaţie clasificată

  • semnifică acea informaţie sau material care necesită protecţie împotriva dezvăluirii neautorizate, atribuindu-i-se în acest scop o clasificare de securitate (HG 353/2002, art. 8).

Informaţie

  • semnifică acea noţiune care poate fi comunicata în orice formă (HG 353/2002, art. 7).

Informaţii

  • orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie (Legea 182/2002, art. 15).

Informaţii clasificate

  • informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate (Legea 182/2002, art. 15).

Informaţii clasificate NATO

  • se referă la toate informaţiile clasificate de natură politică, militară şi economică, vehiculate în cadrul NATO, elaborate în cadrul structurilor NATO sau primite de la statele membre ori de la alte organizaţii internaţionale (HG 353/2002, art. 10).

Informaţii secrete de serviciu

  • informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat (Legea 182/2002, art. 15).

Informaţii secrete de stat

  • informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării (Legea 182/2002, art. 15).

Instituţie abilitată

  • vezi: Instituţie cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sau instituţie abilitată.

Instituţie cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sau instituţie abilitată

  • Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor stabilite prin lege (HG 585/2002, art. 3).

Marcare

  • activitatea de inscripţionare a nivelului de secretizare a informaţiei şi de semnalare a cerinţelor speciale de protecţie a acesteia (HG 585/2002, art. 3).

Material clasificat

  • document sau produs prelucrat ori în curs de prelucrare, care necesită a fi protejat împotriva cunoaşterii neautorizate (HG 585/2002, art. 3).

Material

  • include documente şi orice elemente ale unui echipament, mecanism sau armament prelucrat ori în curs de prelucrare (HG 353/2002, art. 9).

Necesitatea de a cunoaşte

  • principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea (HG 585/2002, art. 3). Vezi şi: Nevoia de a şti (need-to-know).

Need-to-know

  • vezi: Necesitatea de a cunoaşte şi Nevoia de a şti.

Negocieri

  • activităţile circumscrise adjudecării unui contract sau subcontract, de la notificarea intenţiei de organizare a licitaţiei, până la încheierea acesteia (HG 585/2002, art. 3).

Nevoia de a şti (need-to-know)

  • principiul în virtutea căruia nici o persoană nu este îndreptăţită doar prin rang, funcţie sau certificat de securitate sa aibă acces la informaţii clasificate NATO. Numărul persoanelor care au acces la informaţii şi documente clasificate NATO trebuie restrâns la cele ale căror activitate şi îndatoriri profesionale impun lucrul cu astfel de informaţii (HG 353/2002. art. 20). Vezi şi: Necesitatea de a cunoaşte.

Nevoia de a şti (need-to-know)

  • principiul în virtutea căruia nici o persoană nu este îndreptăţită doar prin rang, funcţie sau certificat de securitate sa aibă acces la informaţii clasificate NATO. Numărul persoanelor care au acces la informaţii şi documente clasificate NATO trebuie restrâns la cele ale căror activitate şi îndatoriri profesionale impun lucrul cu astfel de informaţii (HG 353/2002. art. 20). Vezi şi: Necesitatea de a cunoaşte.

Nivelurile de secretizare

  • se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
    – strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
    – strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
    – secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale (Legea 182/2002, art. 15).

Obiectiv industrial

  • unitate de cercetare sau cu activitate de producţie, care desfăşoară activităţi ştiinţifice, tehnologice sau economice ce au legătură cu siguranţa sau cu apărarea naţională, ori prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României (HG 585/2002, art. 3).

Obiectiv, sector sau loc de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat

  • incintă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informaţii secrete de stat (HG 585/2002, art. 3).

Parte contractantă

  • oricare dintre părţile care convin să negocieze, să încheie sau să deruleze un contract clasificat (HG 585/2002, art. 3).

Protecţia personalului

  • ansamblul verificărilor şi masurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legătură cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate (Legea 182/2002, art. 15).

Protecţia surselor generatoare de informaţii

  • ansamblul măsurilor destinate protecţiei informaţiilor elaborate, stocate sau transmise prin sisteme ori reţele de prelucrare automată a datelor şi/sau de comunicaţii (HG 585/2002, art. 3).

Protecţie fizică

  • ansamblul activităţilor de pază, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate (Legea 182/2002, art. 15).

Protecţie juridică

  • ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate (Legea 182/2002, art. 15).

Protecţie prin măsuri procedurale

  • ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor (Legea 182/2002, art. 15).

Punctul de lucru

  • reprezintă CSNR care are doar atribuţii de evidenţă, consultare, distribuţie, păstrare şi control al informaţiilor clasificate NATO (HG 353/2002, art. 31).

Registrul Central

  • reprezintă CSNR care este constituită şi funcţionează în cadrul ORNISS şi răspunde, la nivel naţional, de gestionarea şi controlul tuturor informaţiilor clasificate NATO (HG 353/2002, art. 27).

Registrul Extern

  • reprezintă CSNR aflată în exteriorul ţării, subordonată Registrului Central, care gestionează informaţiile clasificate NATO primite de la sau transmise la NATO şi/sau celelalte structuri de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice (HG 353/2002, art. 28). – Registrul intern reprezintă CSNR care gestionează şi controlează, la nivelul unei structuri instituţionale, informaţiile clasificate NATO (HG 353/2002, art. 29).

Secret

  • vezi: Niveluri de secretizare.

Secret de serviciu

  • vezi: Informaţii secrete de serviciu

Securitate industrială

  • sistemul de norme şi măsuri care reglementează protecţia informaţiilor clasificate în domeniul activităţilor contractuale (HG 585/2002, art. 3).

Securitatea documentelor clasificate NATO

  • reprezintă ansamblul procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind gestionarea şi controlul documentelor clasificate NATO (HG 353/2002, art. 13).

Securitatea personalului

  • ansamblul procedurilor de securitate care se aplică persoanelor care urmează să aibă acces la informaţii clasificate NATO (HG 353/2002, art. 97).

Sistem de protecţie a informaţiilor clasificate

  • ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecţie a personalului şi a surselor generatoare de informaţii, destinate securităţii materialelor şi documentelor clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Sistemul naţional de registre

  • reprezintă totalitatea compartimentelor responsabile cu gestionarea şi consultarea informaţiilor clasificate NATO, organizate în ministerele, instituţiile, autorităţile, agenţiile, agenţii economici etc. care gestionează astfel de informaţii. Fiecare din aceste compartimente constituie o componentă a sistemului naţional de registre (CSNR). Componentele sistemului naţional de registre sunt: Registrul Central, Registrul extern, registrele interne, subregistrele şi punctele de lucru (a se vedea: HG 353/2002, art. 22-24).

STRICT SECRET

  • vezi: Niveluri de secretizare.

STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ

  • vezi: Niveluri de secretizare.

Structură de securitate

  • compartiment specializat în protecţia informaţiilor clasificate, organizat în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al altor persoane juridice de drept public sau privat (HG 585/2002, art. 3).

Structură instituţională

  • este orice minister, organism central, instituţie, autoritate, agenţie, agent economic etc. în care sunt sau vor fi utilizate informaţii clasificate NATO (HG 353/2002, art. 22).

Subcontractant

  • parte care îşi asumă executarea unei părţi a contractului clasificat sub coordonarea contractantului (HG 585/2002, art. 3).

Subregistrul

  • reprezintă CSNR subordonată unui registru intern şi care gestionează şi controlează, la nivel departamental, informaţiile clasificate NATO (HG 353/2002, art. 30).

Trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare

  • schimbarea clasificării, respectiv a nivelului de secretizare a informaţiilor secrete de stat (HG 585/2002, art. 3).

Unitate

  • vezi: Unitate deţinătoare de informaţii clasificate.

Unitate deţinătoare de informaţii clasificate sau unitate

  • autoritate sau instituţie publică, agent economic cu capital integral sau parţial de stat ori o altă persoană juridică de drept public sau privat care, potrivit legii, are dreptul de a deţine informaţii clasificate (HG 585/2002, art. 3).

Verificare de securitate

  • totalitatea măsurilor întreprinse de Autorităţile Desemnate de Securitate, conform competenţelor, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate (HG 585/2002, art. 3; vezi şi: HG 585/2002, art. 152).
    În conformitate cu prevederile art. 152 din HG 585/2002, verificarea în vederea avizării pentru accesul la informaţii clasificate naţionale se efectuează, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind responsabilităţile în domeniul protecţiei unor asemenea informaţii, de către următoarele instituţii:
    a) Serviciul Român de Informaţii, pentru:
    – personalul propriu;
    – personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din zona de competenţă, potrivit legii;
    – personalul agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al persoanelor juridice de drept public sau privat, altele decât cele date în competenţa instituţiilor menţionate la lit. b), c) şi d);
    b) Ministerul Apărării Naţionale, pentru:
    – personalul militar şi civil propriu;
    – personalul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi al altor persoane juridice stabilite prin lege şi personalul militar care îşi desfăşoară activitatea în străinătate;
    c) Serviciul de Informaţii Externe, pentru:
    – personalul militar sau civil propriu;
    – personalul român al reprezentanţelor diplomatice, misiunilor permanente, consulare, centrelor culturale, organismelor internaţionale şi altor reprezentanţe ale statului român în străinătate;
    – cetăţenii români aflaţi în străinătate în cadrul unor contracte, stagii de perfecţionare, programe de cercetare sau în calitate de angajaţi la firme;
    d) Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru personalul propriu şi al persoanelor juridice a căror activitate o coordonează.
    Art. 103 din HG 353/2002 prevede că verificarea în vederea avizării pentru accesul la informaţii clasificate NATO se efectuează, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind responsabilităţile în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, după cum urmează:
    A. Serviciul Român de Informaţii, pentru:
    – personalul propriu;
    – personalul autoritarilor şi instituţiilor publice;
    – personalul agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al persoanelor juridice de drept public, altele decât cele date în competenta instituţiilor menţionate mai jos, la lit. B, C şi D.
    B. Ministerul Apărării Naţionale – Direcţia Generala de Informaţii a Apărării, pentru:
    – personalul militar şi civil propriu;
    – angajaţii din unităţile productive şi de afaceri, din unităţile ştiinţifice, de cercetare sau dezvoltare, înfiinţate de/în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, precum şi din alte unităţi organizatorice, în măsura producţiei sau serviciilor angajate prin contracte de furnizare de tehnică, aparatură şi utilităţi militare în cadrul unor contracte, colaborări sau programe de asistenţă cu NATO.
    C. Serviciul de Informaţii Externe, pentru:
    – personalul militar sau civil propriu;
    – personalul român al reprezentanţelor diplomatice, misiunilor permanente, consulare, centrelor culturale, organismelor internaţionale etc., care îşi desfăşoară activitatea în străinătate şi care are acces la date clasificate NATO;
    – cetăţenii români aflaţi în străinătate în cadrul unor contracte, stagii de perfecţionare, programe de cercetare sau în calitate de angajaţi la firme, societăţi de stat sau private care derulează contracte de producţie, servicii ori cooperare cu NATO ori cu structuri ale Alianţei Nord-Atlantice.
    D. Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru personalul propriu.

Zonă de securitate

  • perimetru delimitat şi special amenajat unde sunt gestionate informaţii clasificate (HG 585/2002, art. 3).

stema romaniei
gov.ro nou
stema UE
stema nato
stema UN

Contact

Informații utile

Adrese utile

Protecția datelor cu caracter personal

Condiții de utilizare

Ⓒ 2022 Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Toate drepturile rezervate.

Sari la conținut